duminică, 23 mai 2010

Deja vu

......."Pe de-asupra acestei realităţi, ia să vedem acum ce politică, ce administraţie, ce cultură intelectuală se fac în acest Stat. Partidele politice, în înţelesul european al cuvîntului, adică întemeiate pe tradiţiune, pe interese vechi sau noue de clasă şi prin urmare pe programe de principii şi idei, nu există în Romînia. Cele două aşa numite partide istorice care alternează la putere, nu sînt, în realitate decît două mari facţiuni, avînd fiecare, nu partizani, ci clientelă. Capii facţiunilor sînt mai mult sau mai puţin ambiţioşi politicieni. Fireşte că nu punem la îndoială nici patriotismul, nici curatele lor intenţiuni: "toţi, toţi, cum zice Antonius, sînt bărbaţi onorabili !" Iar clientela este plebea incapabilă de muncă şi ne-avînd ce munci, negustoraşi şi precupeţi de mahalale scăpătaţi, mici primejdioşi agitatori ai satelor şi împrejurimilor oraşelor, agenţi electorali bătăuşi; apoi productul ibrid al şcoalelor de toate gradele, intelectualii semiculţi, avocaţi şi avocăţei, profesori, dascăli şi dăscălaşi, popi libercugetători şi răspopiţi, învăţători analfabeţi - toţi teoreticieni de berărie; - după aceştia, mari funcţionari şi impiegaţi mititei, în imensa lor majoritate amovibili. (Comerţul e cea mai mare parte în mîinile străinilor: în Moldova, evrei; în Muntenia, greci, bulgari, albaneji, romîni supuşi unguri, toţi străini fără drepturi politice, nici comunale.)"

Suna cunoscut? Este Caragiale acum mai bine de 100 de ani intr-un articol publicat in 1907 in Die Zeit la Viena.

sâmbătă, 22 mai 2010

Despre romani

Am ajunst un neam de imputiti. Stramosii nostri se intorc in mormant si se intreaba cu ce au gresit pt. ca noi sa ajungem atat de rau.

Nu mai stim decat sa ne lamentam si sa ne plangem (Creanga cu a lui poveste a drobului de sare), suntem carcotasi si nimic nu e bun decat daca e perfect, iar noi nu suntem in stare nici sa ne suflam mucii fara sa nu ii lasam pe barba.

Lingem in cur si ne guduram pe langa sefi care nu o merita si la randul nostru cand ajungem in locul lor acceptam si incurajam acelasi tip de comportament de la cei de sub noi.
Suntem suspiciosi si paranoici si nu acordam increderea noastra nimanui, iar notiunea de prezumtie de nevinovitatie este inexistenta in cultura noastra.

Suntem stupizi pana la ridicol si ne place sa "ne" radem de oricine si orice (inchipuindu-ne astfel ca avem simtul umorului).


Suntem invidiosi si ranchiunosi si sapam pe oricine are potential sau chiar s-a ridicat deja de-aspura mediei. Si facem tot posibilul de a'l trage inapoi in mocirla mediocritatii sau de a'l face sa dispara dintre noi facandu'l sa emigreze


Suntem o natie in deriva. Din popor am devenit populatie, adunatura, septel, turma. Numai buna de vandut, tuns, muls, dus la taiat. Conducatorii nostri fac ce vor cu noi numai din promisiuni. Ne-arata morcovu si noi o luam la goana dupa el. Nici ca ne uitam ca in fata e prapastia. Ne'aruncam buluc in ea dupa care injuram ca nu am fost ghidati corect!

In loc sa re-luam evolutia tarii de'acolo de unde au intrerupt-o comunisti, invatand din istorie si din greseli, adoptand valorile bunicilor nostri, noi am invatat dansul din buric si trasul pe nas, condusul cu 200km/h, calcatul pe cadravrele celor "mai slabi".

E de notorietate faptul vizibil in multe multinationale ca odata ce sefii straini au fost inlocuiti cu localnici, conditiile de lucru s-au degradat: salariile au stagnat sau maririle au fost acordate pe alte criterii decat profesionale; numarul de ore suplimentare neplatite a crescut, au aparut amenintari, santaje, dezorganizarea in firma a crescut, iar gradul de competenta per global a scazut.

Divide et impera! La noi treaba e mult mai usoara pt. "Cezar". El nu mai trebuie sa divida pt. ca deja suntem divizati, si inca in bucati atat de mici ca 2 romani pusi laolalte si isi vor scoate ochii in mai putin de 1 saptamana.

Ne uitam peste gard la vecinii din vest si le vedem doar masinile, hainele, LCD-uri, orasele ingrijite, verdeata etc. Dar pomii sunt pusi si de om, nu numai taiati de om. Curatenia nu se face singura ci sunt oameni care o pastreaza in primul rand. Iar masinile si tehnologia in general sunt rodul a zeci de ani de cercetari si munca, muulta munca. Iar civilizatia oraselor are in spate civilizatia natiunii, bunul simt, notiunea de comunitate, grija fata de celalat.

In incheiere. Ma aflu in Germania de 9 luni si pot spune ca doar acum mi-am cunoscut cu adevarat neamul. Ca doar acum am vazut cine, dar mai ales ce suntem. Si imi vine sa plang. Imi vine sa scutur pe fiecare roman care imi iese in cale si sa-i strig: TREZESTE-TE!

Cand ma gandesc ca tara asta a fost aproape rasa, iar acum sunt cea mai mare economie din Europa (cu, sau fara ajutorul americanilor tot aici ar fi ajuns mai devreme sau mai tarziu). Cand ii vad ca pe strada unde locuiesc se saluta unul pe altul zambind, se intalnesc la crasma seara si povestesc tot felul, ca atunci cand unul are o nevoie, ceilalti ii sar in ajutor, ca atunci cand vad o nedreptate nu trec pe langa ea indiferenti, imi doresc sa ma fi nascut german. Cu toata rusinea ce le-a adus-o Hitler sunt tot mai putin dezonorati decat noi romanii.

Ne inchipuim ca taindu-ne legaturile cu trecutul vom putea construi viitorul. Ne inchipuim ca renegandu-ne credinta si Biserica Stramoseasca (care a fost singura constanta si alinare de'a lungul intregii noastre istorii) vom fi mai apti pt. a fi bagati in seama de puterile lumii.

Fara credinta, traditie si istorie nu suntem decat acel "S'il vous plait, messieur" cu mana intinsa catre mai marii acestei planete.


Nu am spus aceste lucruri pt. a fi trendy si pt. a ma alinia la curentul de auto-denigrare. Ci pt. a trage un semnal de alarma in al 24-lea ceas. Pt. ca acolo ne aflam. Dupa acest ceas vine doar pacla istoriei cand nu vom mai exista ca popor ci doar ca entitati disparate.

Nu putem schimba nimic in Romania, decat pe noi insine. Iar cand ne vom fi schimbat noi, lucrurile se vor indrepta de la sine.

sâmbătă, 15 mai 2010

Despre sistemul sanitar in Romania

Recent presa centrala a facut hau-hau din nou despre un caz de malpraxis intr-unul dintre spitalele romanesti.

Intrebarea pe care mi-o pun este de ce nu fac hau-hau si la adresa modului in care este organizat sistemul.

Da, exista suficienti medici in Romania care fac de rusine tagma acestora, dar in final ei sunt produsul sistemului care este putred la cap rau de tot. Si cum eu vin dintr-o familie de medici (mama, sora si nevasta) cred ca am o perspectiva in plus fata de cetateanul obisnuit. Si ca sa dau si cateva exemple reflectand aspecte diferite ale sistemului:

1. Maica-mea dupa Revolutie a apucat-o sindicalismul. Adica s-a agitat, s-a bagat prin sedinte, a strans semnaturi etc ca sa-l sprijine pe un anume dom’ doctor, tanar de valoare (numa studii la Paris ii mai lipseau), convinsa fiind ca daca acestuia ii este oferita sustinere v-a face o treaba buna si pt. restul medicilor. Acum, cum crezi ca s-a terminat episodu? Si ca sa nu te tin in suspans: don doctor odata ajuns cu “putere” a inceput sa negocieze. Da pt. el evident, ca doar e tanar si are toata viata in fata si nu-si permite sa piarda startul si uite asa don doctor a ajuns don director. Si povestea continua si in ziua de azi.


2. Cand nevasta-mea a dat la facultate concurenta era de 3-4/loc (asta era prin ‘98). La 3 ani distanta concurenta s-a redus la 0.9/loc. Cred ca detaliile sunt de prisos.

3.  In conditiile in care un om dupa 6 ani de studii si inca 5 de practica (si nu tras la pila) ajunge sa fie platit cu cca. 1500RON (nevasta-mea are doar 1200 ca e inca rezident) cum te astepti ca omu ala sa reactioneze? Paradoxal consider eu faptul ca inca sunt multi medici in RO care inca cred in juramantul lui Hypocrate si isi fac meseria cu daruire. Iar ca o paranteza acestia sunt sponzorizati de familiile lor (in cazul nostru eu, taica’meu si cumnatu). Adica mai pe scurt, alaturi de CNAS eu sunt al 2-lea finantator a lu Badea Gheo cand are treaba la doftor.

Alta mare problema a sistemului sanitar sunt banii din sistem. Prima problema pe care am sesizat-o sunt sumele colectate ca si asigurare de sanatate.

Tinand cont de un salariu mediu brut de 1182 RON, rezulta ca lunar pt. un angajat se achita cca. 120RON asigurari de sanatate. Daca inmultim aceasta cu numarul total de angajati din Romania care e de cca 4,56 mil (sursa) rezulta 133 mil EURO/luna.

La astia ii mai adaugam si pe pensionari, care din 2009 au devenit cotizanti si ei, si care sunt in numar de 5,5 milioane avand o pensie medie de 677 RON. De unde ies inca 49 mil EURO/luna.


Deci totalul incasarilor la bugetul sanatatii este de 182 mil EURO/luna sau 2.184 mld EURO/an.

In conditiile in care in sistemul sanitar lucreaza cca 195 mii persoana, dupa o scurta si simplistica operatie aritmetica de impartire, rezulta ca daca toate sumele incasate ar fi cheltuite pe salarii s-ar ajunge ca in medie un angajat din sistem sa coste 980EUR/luna. Cum din astia statul ia 45%, rezulta ca salariul mediu net ar fi pe la 533EUR.

Evident ca suma de 533EUR nu reflecta realitatea. De fapt salariul mediu net in sanatate este mult mai mic. Estimarea mea dupa ureche l-ar plasa pe undeva intre 350 si 400EUR sau aprox 690EURO alocati pe cap vita furajata, de unde rezulta ca raman cca 56.7 mil EUR/luna sau 680 mil EURO/an pt. alte scopuri (medicamente subventionate, utilitati, chirii, servicii, consumabile etc).

E evident faptul ca banii astia sunt insuficienti pt. a acoperii cheltuielile cu pricina pt. intreg sistemul medical. De aici si nevoia ca bugetul sanatatii sa fie completat de la nivel central.

Pe 2010 bugetul sanatatii a fost stabilit la 4% din PIB, adica 5.8 mld EURO (nu ca s-ar sti de unde o sa scoata banii astia).

Referitor la suma de mai sus cel putin o intrebare imi vine in minte. Ce se intampla cu diferenta dintre bugetul sanatatii si fondul de salarii, diferenta care e de circa 4.45 mld EURO?

Oricum problema cea mai mare pe care o are in momentul de fata sistemul medical in Romania este legata de cadrele medicale, care in afara de faptul ca sunt extrem de prost platite (in raport cu pregatirea lor) mai incep sa si plece din tara. Iar noile generatii de medici se anunta destul de slabe. Ca sa ii tii pe oamenii astia in tara si sa-i si motivezi sa-si faca treaba calumea (adica sa te faca sanatos) trebuie sa ii platesti. Fata de salariile actuale ale medicilor, ca sa poti sa-i motivezi cu adevarat, acestea ar trebui cel putin dublate.

In contextul asta, idee coplatii mie mi se pare un prim pas si un pansament care poate rezolva partial din probleme. In conditiile in care un medic are in medie 20 de pacienti pe zi, la o plata medie de 7.5RON/consultatie, ar rezultat cca 3000 RON/luna extra per medic. Care, in afara de faptul ca-l vor face pe medic mai multumit, impozitati corespunzator vor aduce si niste sume frumusele catre bugetul statului (desi eu i-as directiona direct catre ministerul sanatatii)

Oricum dupa toata gramada asta de calcule am ajuns la o concluzie total pe langa: suntem o tara de asistati social. Pt. ca tot acum am aflat si gradul de contributie la sistem de pensii si m-am socat: 30%!!!!. De ex. eu din salariu meu tin cam 2 pensionarii medii. As fi tare curios sa ii cunosc :)  Dar asta intr-un articol urmator.

Cu ocazia asta incep sa-i inteleg si pe politicieni. Se c...ca pe ei sa taie pensiile pt. ca pensionarii sunt masa de manevra. Si sa taie din contractele shmenuite iarasi nu le vine pt. ca atunci ei cu se aleg. Si uita asa ramanem in spirala mortii pana ce nu va mai ramane nimic din noi.

Si da, PSD-ul cu toti inainte-mergatorii lui (FSN, PDSR, PC)  sunt de vina. Pt. ca daca puneau naibi sistemul la punct de la bun inceput, nu ajungeam in rahatul asta. Dar deh, ce sa facem, daca am fost atat de orbi incat sa-l votam pe Ilici si ai lui 3,5 mandate (aproape la rand) acum ne luam plata. Desi acum uitandu-ma in urma, nu a fost orbire ci egoism. Egoismul si lenea asistatilor sociali si lacomia potentatilor.

luni, 26 aprilie 2010

Super promotie ASTRA Asigurari de la Romtelecom. Acum si in Romania!

Astazi, Romtelecom impreuna cu partenerul lor Astra Asigurari mi-au facut un cadou de zile mari. Odata cu factura de telefon, tv si interkkt m-au cadorisit si cu o polita de asigurare nou nouta pentru apartamentul meu, in valoare de douj'de mii de  euro (20.000 EURO).

Tot ce trebuie sa fac ca sa beneficiez de cadoul lor este sa NU cer anularea politei in termen de X zile. Dupa care, in functie de preferinte, fie sa incep sa platesc ratele la polita incepand cu luna a 3-a (ca doar nu credeati ca e moka de tot), fie sa imi dau foc la casa si sa iau bani de asigurare.

Daca imi faceau supriza asta pt. masina nu ma suparam de loc. Ii dadeam foc imediat si cu banii incasati dadeam si de-o bere la suportu tehnic de la Romtelecom.

Lasand la o parte caterinca si mishtoul, haideti sa va iegzplic care sunt implicatiunile acestui rahat de politza.

Primo. Incalcarea libertatii de opinie/alegere.
Nu cred ca trebuie sa explic prea mult cum incheiera unui contract fara acordul uneia dintre parti este abuziva si contravine legilor in vigoare. Adica e ca si cum matale te-ai trezi intr-o buna zi cu una bucata contract de, sa zicem, telefonie mobila de care nu te-a intrebat nimeni daca'l vrei au ba. Si care in mod evident nu prea are cum sa fie moka pe termen lung. Si care o data intrat in vigoare full (adicatele dupe expirarea promotiei) incepe sa te tunda de bani (chiar daca tu nu il folosesti, ca doar asha scrie la contract - mic mic de tot si cu caractere arabe). Nu intru mai mult in detalii, pt. ca ce e esential e faptul ca NU AU AVUT ACORDUL MEU.

Secondo. Termenii de anulare ai politei sunt de asemenea natura incat sa prinda bizonul roman.
Mai precis anularea facturii se face doar la cererea expresa a beneficiarului. Iar in cazul in care nu cere anularea ei, facturile vor incepe sa curga in cateva luni.

Imaginati-va de ex. pe Baba Floarea, care saraca abia mai vede sa citeasca, primind in posta factura de Romtelecom. Dupa ce cu greu dibuieste care e factura si i-o da vecinului Georgel sa-i zica cat are de plata, in cel mai bun caz il intreba pe Georgel ce e si cu foaia aia. Si cum Georgel, grabit fiind sa nu rateze o intalnire cu o bagaboanta, nu o sa se uite prea atent ce scrie acolo si o sa o clasifice din start ca si reclama si deci in consecinta buna de cosul de gunoi.

Acum imaginativa din nou pe Baba Floarea la 3 luni distanta de la "fericitul" eveniment, cand se mai trezeste in posta cu o factura extra, care ii spune ca de-acu inainte poate sa-si ia adio de la crema de picioare, medicamentele de cap, ratia de paine, iaurt si ce-o mai fi. Dar ce mai conteaza, pt. ca cel putin daca casa ii ia foc poate sa fie fericita ca cineva s-ar putea sa ia niste bani de pe chestia asta. Despre anularea politei la acel moment nici sa mai vorbim ca oricum nu se face fara cateva sute de euroi.

Tertzo. Tot legat de conditiile de anulare a politei mai e un aspect care unii poate l-ar trece cu vederea.
Sa zicem ca eu nu sunt Baba Lena si ca stiu sa citesc si araba si kanji si hierogliofe. Si ma prind ca trebuie sa-i contactez pe baietii destepti si sa le spun ca mie nu-mi trebuie rahatul lor. Aici intervine urmatorul aspect: ca sa ii contactez eu trebuie sa CHELTUIESC timp, efort si, de la caz la caz, si o anumita suma de bani (exemplu: ma aflu in strainate si trebuie sa-i sun de pe telefonu mobil personal ca sa anulez polita). Ei bine, eu nu sunt  dispus sa consum nici macar o microsecunda, un micro-joule de energie si nici macar 0.0001 RON pt. a corecta o situatie contractuala in care am ajuns fara a fi de acord in prealabil. In consecinta, imi pun intrebarea retorica: cine ar trebui sa acopere costurile de anulare a contractului?

Desigur, aici intervine faptul ca nefiind un contract semnat de toate partile implicate sunt sanse mari ca el sa nu fie valabil in baza legilor romane. In consecinta in astfel de situatii, Romtelecom, ASTRA sau alti care ar fi in situatii similare vor declara ca, dat fiind nulitatea contractului, ei nu au de ce sa plateasca daune.

In loc de concluzie: vreti sa faceti bani rapid, cu un minim de efort? Da, e vorba tot de lipit plicuri si de completat formulare, dar de data asta e pe bani nu pe nasturi. Faceti rost de datele de la macar 10.000 de spargatori de seminte (ca asa arata romanul in mintea acestor paduchi), intocmiti pe numele lor contracte de furnizare aer respirabil, bagati-le si o oferta speciala cum ca primele 3 luni suportati voi costurile. Iar despre anulare le spuneti sa-l sune pe Becali sau sa va caute pe voi in timp se sunteti plecati in concediu. Iar dupe 4 luni sa vedeti cum incep sa curga banutii. Sa buna botu si numa 100 si tot e bine.

In final, tin sa precizez ca o copie a politei cu pricina, a celorlalte acte necesare precum si textul explicativ de mai sus (expus totusi intr-un limbaj mai tehnic) a ajuns si la OPC si la mai multe bloguri si ziare. De asemenea sunt in curs de a imi consulta si avocatul pt. a vedea daca exista posibilitati legale (in afara de amenzi) de a-i face sa plateasca pt. magaria facuta. Nadajduiesc ca demersul meu sa nu fie in van si sa-i vad pedepesiti pe acesti magari, dar mai ales sa vad si alti concetateni luand atitudine impotriva abuzurilor la care sunt supusi de catre stat sau mediul privat.

Cu o floare nu se face primavara, dar Romania trebuie sa inteleaga ca nu mai are voie sa tina capul plecat. Ca trebuie sa luam atitudine si ca cea mai buna forma de a ne lupta cu ei (stat, mediu privat, moguli si ce-or mai fi) e sa-i facem cu propriile arme. Asa cum ei cu legea in mana ne rad in nas si noi la randul nostru, tot cu legea in mana trebuie sa-i punem la punct si sa-i invatam care le este locul.

Inca mai sper ca presa in Romania (asa cum trebuie sa fie ea, a 4-a putere in stat) nu a murit de tot. Inca mai sper ca in justitie mai exista si oameni pt. care nu totul este relativ. Inca mai sper ca exista oameni pt. care viitorul Romaniei arata si altcumva decat negru pe fond albastru si inconjurat de stele galbene verzi. E in puterea noastra sa schimbam lucrurile si, cel putin in ceea ce ma priveste, am de gand sa urmez acest principiu cate zile oi mai avea.

marți, 16 martie 2010

Apa - dincolo de banal

Recent am vizionat un documentar despre apa. Deschizator de ochi este putin spus. Dar va las placerea sa descoperiti singuri despre ce este vorba:


duminică, 14 martie 2010

De ce finatarea Bisericii de catre bugetul statului trebuie sa inceteze

Pe ThinkOutsideTheBox a fost publicat un articol care expune un subiect f. interesant: finantarii Bisericii de catre stat. Iata si linkul.

Articolul prezinta rezultatele unui sondaj pe aceasta tema, precum si cateva pareri ale celor care au votat pro si contra. Una peste alta, rezultatul concret este faptul ca majoritatea participantilor la sondaj nu doresc finantarea Bisericii Ortodoxe Romane (BOR) din bugetul public, lucru cu care sunt de acord.

Si iata si cateva din motivele pt. care cred ca finantatea Bisericii de catre stat ar trebui sa inceteze:

1. Independenta fata de finantator
Finantarea de catre stat, sau orice alta entitate exterioara BOR care nu impartaseste acelasi crez/dogma/principii cu aceasta se constituie intr-un factor de risc extrem de important la adresa Bisericii. Mai pe scurt, ne-impartasind aceleasi conceptii cu BOR, exista riscul ca finantatorul sa emite pretentii care nu sunt in concordanta cu pricipiile care guverneaza BOR. Si data fiind pozitia de "proprietar al robinetului", acesta va incerca sa forteze un rezultat favorabil la acele cereri. Desigur ca in cazul ideal, de verticalitate spirituala/morala a clerului, astfel de cereri ar trebui sa raman fara ecou. Dar realitatea ne-a demonstrat ca nu ne putem baza 100% pe asa ceva.
In final Biblia si Sf. Parinti ne invata sa fugim de ispita, nu sa incercam sa-i tinem piept.


2. Actualul sistem incurajeaza "delasarea"
Faptul ca aceasta contributie a statului este un lucru (aproape) garantat in economia BOR, are ca si consecinta directa delasarea clerului (in special a ierarhiei superioare). Biserica, pe langa activitatile de ordin strict spiritual (slujbele religioase, activitatea din manastiri etc), trebuie sa aiba si o implicare activa si pozitiva in societate. In primul rand pt. a pune in aplicare propriile invataturi pe care le predica si in al 2-lea rand (ca si efect colateral) pt. a mentine cat mai mult in atentia enoriasilor propria existenta.
De fapt aceasta este una dintre problemele cele mai mari ale BOR in ziua de astazi, faptul ca Biserica este prezenta in viata enoriasilor (in proportie de 95%) doar duminica si la Sfintele Sarbatori, Acest lucru TREBUIE sa se schimbe.
Crestinismul nu este numai vorbe frumoase, ci fapta in primul rand. Crestinismul fara fapte bune nu se mai numeste crestinism ci demagogie.

3. Bani corup.
In special atunci cand sunt multi si vin "pe gratis". Iar modelul actual de finantare al BOR prezinta cadrul ideal pt. a fi o sursa de coruptie. Presa centrala, si nu numai, abunda in altimii ani in astfel de exemple care au patat imaginea Bisericii. Nu cred ca trebuie sa detaliez mai mult acest argument.


4. Deresponsabilizarea clerului (si mai ales a ierarhilor)
Chiar si in cazul ideal in care finantatorul institutionalizat (mentionat la pctul 1) nu aplica presiuni asupra BOR, sursa banilor ramane anonima (contribuabilul de rand) si are ca si consecinta o deresponsabilizare a clerului fata de enoriasi. Practic donatia nu poate fi identificata cu persoana donatoare! Sau si mai rau, imaginea si atributele donatorului se transfera ultimului finantator (statul), iar rapoartele normale in cadrul Bisericii, dintre aceasta ca si institutie pamanteana si enorias se viciaza pt. ca prima nu mai este constienta de rolul de donator al celui din urmam decat in masura in care face o contributie directa.
In mod ideal acest lucru nu conteaza (in cadrul crestinismului), dar psihicul uman, din pacate, este pervertit...



5. Incalcarea legilor crestine
Nu toti contribuabilii sunt membrii ai Bisericii. In afara de injustetea fata de cetatenii ne-ortodocsi de a plati pt. ceva de care nu beneficieza, si mai important gasesc a fi aspectul crestin al problemei. Pt. ca de fapt, prin prisma legilor crestine, parte din finantarea de la bugetul de stat (cea generata de ne-ortodocsi) a BOR poate fi echivalata cu furtul (intelegand prin asta niste bunuri obtinute cu forta, forta legii). Faptul ca legea statului prevede aceasta situatie, asta nu face ca masura sa fie mai morala/crestina. Asa ca pot considera, fara sa gresesc prea mult, ca BOR este finantata din bani furati (luati cu forta in virtutea legii).
Iar acest argument m-i se pare cel mai important dintre toate, pt. ca daca cedam raului si numai putin, acesta nu v-a ezita sa "largeasca" spartura si sa corupa si mai mult. Lucru de altfel vizibil pt. cine are "ochi de vazut"

6. Argumentul istoric
Istoria Bisericii ne-a aratat ca aceasta s-a dezvoltat si extins cel mai mult atunci cand finantarea "statului" a lipsit, atunci cand a fost inca miscare "underground".

Si ca si o prima concluzie: Biserica nu ar trebui sa aiba voie sa fie finantata de catre stat decat in momentul in care acesta i se subordona sau este partener egal (precum in evul mediu de ex) cand Ierarhii erau consultatii de catre domnitorii acelor vremuri. Cum, din pacate, societatea moderna seculara a scos Biserica din randul celor care ar avea dreptul la decizii in politica tarii, singura optiune ramasa este separarea TOTALA de stat a Bisericii.

Acum intrebarea logica este cum sa se faca acest separare fara repercursiuni economice "mortale" asupra Bisericii

In primul rand legislatia romana este deja suficient de moderna pt. a da o mana de ajutor in acest caz. Exista deja legea redirectarii a 2% din impozit care poate furniza cu succes o parte din necesarul BOR. Desigur, ideal ar fi ca acest procent sa fie usor marit (macar pana la 5%).

Averile BOR confiscate de catre regimul comunist ar trebui restituite. Chiar si pt. stat acest lucru se poate dovedii mult mai profitabil decat continuarea finantarii. Ca sa dovedesc asta, este suficient sa adunam sumele incasata de catre BOR de la bugetul statului pe ultimii 4 ani si care se cifreaza la peste 120 mil EURO. La care se mai pot adauga salariile preotilor, circa 60 mil EURO in aceeasi perioada.

BOR ar trebui sa-si mareasca gradul de implicare in societate prin infiintarea si operarea de gradinite, scoli, spitale cu caracter caritabil care se pot consitui intr-o motivatie suplimentara pt. enoriasi de a sprijini financiar Biserica.

Ar trebui introduse facilitati suplimentare pt. institutiile private care doneasca parte din profit, dar asta cu caracter general si nediscriminatoriu pt. a incuraja implicarea sociala a companiilor.

Preotii ar trebui incadrati diferit si nu tratati ca si un angajat oarecare. Dat fiind faptul ca activitatea desfasurata de ei nu este de natura economica, gasesc ca anormal faptul de a fi tratati la comun cu ceilalti angajati. Si ma refer aici de fapt la impozitul pe profit, care in cazul preotilor (de oricare rit ar fi ei) sa fie desfiintat.

Desigur exista si anumite riscuri. Unul din ele fiind ca preotii in loc sa isi vada de Slujirea cea dumnezeiasca sa inceapa sa alerge dupa bani. Dar cu un minim de organizare, prin delegarea de ex. a acestor sarcini catre enoriasi mai implicati, acest lucru se poate rezolva.

Si ca sa si concluzionez: separarea totala a Bisericii de stat este nu numai necesara ci de-a dreptul OBLIGATORIE. Nu va fi usor si nici simplu, dar eu am incredere ca daca acest lucru se va face, va avea de castigat toata lumea, mai putin cei care profita in mod necinstiit de sistemul actual.

Am convingerea ca aceasta schimbare ar fi mai mult decat benefica pt. Biserica. O gramada de lichele (nu ca as avea vreun nume in minte) ar disparea din peisajul Bisericii, deoarece le va disparea "obiectul muncii". De asemenea, fortata de imprejurari, Biserica (ca si institutie pamanteana) s-ar putea implica mai mult in viata enoriasilor sai, ducand astfel la o crestere a increderii si devotamentului lor fata de Ea. Totodata marindu-si gradul de implicare in societate, Biserica va putea face fata mai bine numarului de detractori si ateisti in crestere, dovedind astfel goliciunea vorbelor si ideilor acestora.

Asa sa ne ajute Dumnezeu

duminică, 21 februarie 2010

Despre libertate in general

Recent mi-a atras atentia un articol de pe ThinkOutsideTheBox. Iata si linkul
Libertatea este doar virtuala

Lasand la o parte argumentele pro si contra legata de articolul cu pricina si cele conexe, as vrea sa ma aplec mai mult asupra conceptului de libertate.

Conform wikipedia (http://en.wikipedia.org/wiki/Freedom), libertatea este o valoare umana, sau situatie care permite unei persoane de a actiona in acord cu dorinta/vointa proprie fara a fi impiedicat prin forta de catre alti.

Daca citim cu atentie aceasta definitie (care intre noi fie vorba este cea mai raspandita dintre toate), nu v-i se pare ca e cam tampitzica? Sa ne imaginam ca eu mi-as dori/vreau sa-l omor (sau numa' sa-i trag o mama de bataie) pe vecinul meu. Notiunea de libertate in acceptiunea de mai sus imi va permite sa fac acesta actiune. Mai mult decat atat, in cazul in care vecinul meu se opune prin forta pot cu usurinta sa il consider un tiran, pt. ca imi incalca dreptul la libertate. Stupid, nu-i asa?

Acum intervine faptul ca omorand vecinul ii incalc acestuia dreptul la viata/siguranta, care este mai prioritar decat dreptul la libertate. Ca si consecinta pot sa va spun ca automat, datorita acestei prioritizari, nimeni nu poate fi liber. Pt. ca libertatea ca si adevarul trebuie sa fie absolute. Deci nu exista "mai liber", "prea liber" sau "putin liber". Poate doar in cazul in care as trai pe o insula in mijlocul Pacificului sau pe Marte cu martienii (a caror ucidere nu se pune, ca doar nu's oameni). Si cum in structura actuala a societatii nu ORICE este permis, pot postula cu usurinta ca nu exista libertate. Sau in cazul in care exista astfel de indivizi "liberi" cu siguranta ca ii putem numi in orice fel, numai oameni nu.

Ce vreau eu sa demonstrez prin cele spuse mai sus este faptul ca in conformitate cu definitia actuala a societatii noastre, conceptul de libertate e mort din nastere. De unde rezulta ca de fapt privim total aiurea cand cautam libertatea.

Dar ca sa nu se spuna ca numa' iau si nu dau, ia uitati aici o definitie: esti liber atunci cand nu ai nevoie de nimic pt. a te simti liber. Aceasta, prieteni, este libertatea absoluta. Atunci cand lasat de banca fara casa, masa si masina, inchis in cea mai jegoasa celula de puscarie, scuipat intre ochi in egala masura de prieteni si de dusmani, lasat fara familie si decazut din toate drepturile cetatenesti tu esti in continuare liber.

Da, probabil ca suna grotesc si inacceptabil, dar cine a zis ca libertatea e placuta? Asa ne amagim noi, ca daca sunt liber imi este automat si bine. Nimic mai fals! Libertatea in aceasta acceptiune este accesibila oricui si in orice epoca si societate. Si de fapt nu are nimic de-a face cu cele ce ne inconjoara ci cu forul nostru interior.

Va mai amintiti Matrix? V-ati gandit vreodata ce ati alege daca ati fi in locul lui Neo? Posirca incolora si inodora mancata in graba intre 2 atacuri ale dronelor, sau "gustoasa" friptura in sange, dar care de fapt nu este reala. Am un feeling ca ati prefera sa nu faceti alegerea asta :)

Libertatea nu este un drept, ci o asumare. E, mai figurat spus, o cale! Ideal ar fi ca pe aceasta cale sa nu mergem singuri, sa avem un sprijin.

Si tot legat de Matrix, incercati sa va ganditi ce ii motiva pe acei oameni sa continue sa manance posirca, sa lupte, sau mai pe scurt sa sufere! Credinta ca TREBUIE sa fie mai bine, ca viitorul e mai luminos. Dar credeti ca asta este suficient? Credinta oarba fara nici o sustinere este zero. Matrix are multe gauri, dar aici e clar: in afara de viitorul luminos ei mai credeau in ceva; intr-o profetie, intr-un "The One" care va veni si ii va salva. Lucru care de altfel se si intampla.

Ce vreau eu sa spun este ca nu putem fi liberi fara avea Ajutor.

Matrix e doar o fictiune, dar ne infatiseaza modelul de libertate pe care ar trebui sa il cautam atunci cand ne dorim sa fim liberi. Sa nu ne mai amagim ca un cont gras in banca, o masina tare, sau o pozitie buna in societate ne poate oferi "mai multa" libertate. Cel putin sa fim sinceri cu noi insine si sa zicem: da, imi place friptura asta desi stiu ca nu e reala. Pt. ca macar asa s-ar putea ca la un moment dat sa ne dorim sa fim liberi cu adevarat. Si atunci va fi momentul sa cautam pe Cineva sa ne ajute.

Ca si nota, definitia pe care i-am dat-o libertatii nu imi apartine si din pacate nu imi aduc aminte unde am citit-o prima data. In cazul in care voi regasi sursa, voi edita corespunzator articolul.